La revedere, SEVEN!

Foto dupa 3 zile de la accident

Imi amintesc atat de clar dimineata in care ma sunase o prietena sa ma intrebe daca Asociatia Animal Life preia animale accidentate de masina. Era vorba despre un pui de pisica care se misca in cercuri si lasa dare de sange. Era slaba si amarata, iar imaginea ei imediat dupa accident m-a descurajat sa ii fac fotografii in primele trei zile.

Am preluat-o de la veterinar dupa ce am aflat ca este oarba, cu cerul gurii spart pe o lungime de cca 2 cm si o parte din falca de jos rupta. Era prima oara cand aveam in grija un animal intr-o stare atat de grava. Doua zile a fost super dezorientata si nu a mancat nimic. Nici nu vad cum ar fi putut. Era atat de salbatica incat puteam sa punem mana pe ea numai cu manusi de cuptor, iar pentru fiecare injectie trebuia adormita. Deloc cooperanta. Dupa cateva zile i-au pus o sonda gastrica (un tub care intra direct in trahee) pe unde puteam sa o hidratez si alimentez.

Zilele urmatoare inarmati cu manusi si rabdare am reusit sa o alimentam de patru ori pe zi. Eram cumva descurajata de faptul ca este oarba. Cate sanse are o pisica in Romania sa fie adoptata? De abia se gasesc stapani pentru pisici sanatoase si pline de viata.Seven era mai degraba umbra unei pisici.

Din mine Seven a scos tot ce e mai bun. Pana la ea observam pisicile, insa nu puteam sa spun ca sunt topita dupa ele. Desi aveam deja un motan, ma consideram doar hrana si adapost pentru el si cam atat.

Purtat in sling fix improvizat

Dar Seven era atat neajutoarata, atat de slabita si de secatuita de puteri. Mi-am amintit de bebelusii nascuti prematur din spitale. De dr. Ognean care recomanda purtarea acestora la piept pentru o refacere mai rapida. Priveam sonda lui Seven si ma minunam de cata precizie e nevoie pentru o astfel de interventie si din nou m-am dus cu gandul la prematurii care uneori nu sunt mai mari decat o tub de unguent la nastere. Miracole si oamenii minunati care in fiecare zi serbeaza viata!

Asa ca am inceput sa port pisica la piept, la fel cum facusem si cu baietelul meu cand era mic. In mine s-a declansat din nou acel instict matern, in fata caruia e bine sa nu stai in cale. Decat cu masuri serioase de siguranta.

Tocmai aflasem ca temperatura corpului lui Seven era 32 C fata de cea normala de 38 C.  Era o minune ca traieste!

Si iata-o pe Lore alergand intre doua cabinete medicale, urland la telefone nemultumita, tinand legatura cu un viitor foster pentru Seven din Germania unde urma sa ajunga de indata ce era apta pentru o calatorie.  Seven se agata de viata. Vroia sa traiasca!

Imediat dupa electroliti

Pana a doua zi reusisem sa crestem temperatura corpului cu doua grade, a continuat tratamentul cu vitamine si antibiotice. A urmat un set de analize unde s-a constat ca are mare nevoie de hidratare cu electroliti.  Nivelul ei de potasiu era foarte, foarte scazut. Numai Dumnezeu stie cum dupa doua zile a inceput sa isi ridice capul. Dupa alte trei sa mearga si in scurt timp sa le puna pe celelalte animale la punct in casa :))

Trecusera deja mai bine de  cateva  saptamani si  a inceput sa lipaie singura mancarica. Aici a intrat in scena motanul meu, care nu as fi crezut niciodata ca poate fi atat de tandru si de afectuos.

Acea chestie pe care nu puteam sa o numesc nici macar ghem de blana, ci mai degraba o umbra a ce avea sa fie, acum mergea, se catara, isi ascutea ghearele si se juca. Aveam in sfarsit o pisica. Si inca ce pisica!!!!

Foto: Oana Lazar

Acum este in drum spre Germania si noul ei stapan. Va avea parte incontinuare de tratament de cea mai buna calitate, o familie responsabila, dragoste si bonus o curte in care va fi in siguranta.

Faptul ca ea acum a ajuns atat de departe nu mi se datoreaza doar mie. Nu pot sa imi revendic singura acest succes. Nu doar eu i-am salvat viata. Meritul se datoreaza unei comunitati minunate care a actionat si a ajutat.

Multumiri:

• Asociatiei Animal Life, membrilor sai si Andreei Roseti - vicepresedinte As. Animal Life
• dr. Catalin Cherejdi ( Clinica Skyvet) - fara interventia lui nu stiu daca aceasta poveste ar fi fost scrisa
• Clinica Vetcon Sibiu: preluare, investigatii
• Nathalie Blum (extraordinar sprijin moral. Prima care a dorit sa o preia ca si foster in Germania. Imi scria in fiecare zi si in cele din urma a gasit un stapan permanent pentru Seven. O veste extraordinara, deoarece Seven nu trebuia sa se adapteze de doua ori)
• Andra Dumitriu (m-a ajutat enorm cand am fost plecata din oras. Seven a avut parte de grija si rasfat la superlativ!)
• Georgiana Pop si Anda AL - acte necesare pentru transport (carnet de sanatate, vaccinuri, microcip si pasaport)
• Alina Mi: perina electrica si paturici.
• Isabela Vatavu: patura electrica foarte competenta care a contribuit la ridicarea temperaturii 
• Sorana Dan pentru transport spre noua casa in Germania si gazduire
• Ana Bersan care ma sunase imediat dupa accident
• Oana Lazar pentru un rand de foto de calitate.
• sotului si copiilor pentru sprijin, grija si dragoste
• tuturor celor care au fost alaturi de noi cu gandul bun

Sper ca in curand sa vin cu un later edit. Vesti si foto din casuta noua.

La revedere Seven! Vad ca a purtat noroc numele, exact cum am sperat!